Oda 19

(Fantastică şi diferită de celelalte ode. Trimiterea la naşterea fără dureri a  Maicii Domnului este notabilă.)


1 O cană de lapte mi-a fost oferită: şi l-am băut în dulceaţa bucuriei Domnului.
2 Fiul este cupa, şi Cel care a fost muls este Tatăl:
3 Şi Duhul Sfânt l-a muls: deoarece sânii Lui erau plini, şi a fost voia Lui să-Şi dăruiască laptele din belşug;
4 Şi Duhul Sfânt a deschis pieptul Tatălui şi a amestecat laptele de la cei doi sâni ai Săi, şi a dat amestecul oamenilor, fără ca ei să ştie:
5 Şi cei care l-au primit în toată plinătatea sunt cei ce stau de-a dreapta Tatălui.
6 Duhul a mângâiat pântecele Fecioarei şi ea zămislit şi a născut; şi astfel, Fecioară a devenit mama nesfârşitelor indurări;
7 Şi când a venit sorocul, a adus pe lume un Fiu, fără a simţi durerile facerii;
8 Şi pentru că în nevinovăţia sa nu a ştiut, ea nu a cerut o moaşă (pentru că Domnul a ajutat-o să îndure), şi astfel, ea L-a adus pe lume pe Fiul, ca pe un copil obişnuit, pe care ea şi l-ar fi dorit dintotdeauna;
9 Şi L-a adus la lumina zilei, dobândindu-L cu mare demnitate,
10 Şi L-a învelit în scutece cu multă dragoste, şi L-a îngrijit cu bunătate, şi L-a închinat pe El Domnului. 
Aleluia.



____________
Imaginea: Julius Schnorr von Carolsfeld