Psalmul 12 - apocrifa

Al lui Solomon. Despre limba nelegiuiţilor.

1 Doamne, izbăveşte sufletul meu de bărbatul nelegiuit şi viclean,
de limba nelegiuită şi clevetitoare
ce grăieşte minciuni şi înşelăciuni.
2 Pline de întorsături sunt cuvintele limbii bărbatului viclean,
precum în [mijlocul] poporului un foc ce-i mistuie frumuseţea.
3 Pe unde zăboveşte, aprinde casele cu fimba-i mincinoasă,
retează pomii bucuriei ce-i pârjoleşte pe nelegiuiţi,
tulbură casele cu vrajba buzelor îui clevetitoare.
4 Să îndepărteze Dumnezeu de la cei nevinovaţi buzele nelegiuiţilor în
strâmtorare
şi să se împrăştie oasele clevetitorilor [departe] de cei ce se tem de
Domnul;
în văpaia focului să piară limba clevetitoare dinaintea celor credincioşi!
5 Să apere Domnul sufletul liniştit, care-i urăşte pe cei nedrepţi,
şi să-1 îndrepteze Domnul pe bărbatul ce aduce pacea în casă.
6 A Domnului [este] izbăvirea peste Israel, slujitorul Său, în veac.
Şi să piară păcătoşii de la faţa Domnului o dată pentru totdeauna,
iar credincioşii Domnului să moştenească făgăduinţa Domnului.


Traducere din limba greacă Ştefan Colceriu - Septuaginta 4/ Tomul II