Odele lui Solomon - Oda 05

Oda 05

Pe Tine Te laud, Doamne, căci Te iubesc.

O, Prea Înalte, nu mă uita, căci Tu eşti nădejdea mea.

De bunăvoie am primit harul Tău ca să viez prin el.

Veni-vor cei ce mă prigonesc, dar nu mă vor vedea.

Fă să cadă asupra lor un nor de întuneric şi o ceaţă de adâncă întunecime să-i învăluie.

Şi lasă-i fără lumina de-a vedea, ca să nu mă prindă.

Îngreunează planurile lor, aşa încât cele ce au uneltit să se întoarcă împotriva capetelor lor.

Căci au uneltit un plan, dar n-a fost să fie.

Cu ură s-au pregătit şi s-au găsit a fi neputincioşi.

Şi pentru că în Domnul mi-am pus nădejdea, nu mă voi teme.

Şi pentru că Domnul este mântuirea mea, nu mă voi înfricoşa.

Şi El este o cunună împletită pe capul meu şi nu mă voi tulbura.

Chiar dacă toate se vor cutremura, eu voi sta drept.

Şi chiar dacă toate cele văzute vor pieri eu nu voi muri.

Căci Domnul este cu mine şi eu cu El.

Aliluia.