Oda 17

(O schimbare de personalitate specială, greu de înţeles până la deznodământul ei din ultimul vers.)


1 Eu am fost încoronat de către Dumnezeul meu: coroana mea, viaţă este:
2 Şi am fost legitimat în Domnul meu: mântuirea mea cea fără de stricăciune El este.
3 Am fost dezlegat de mândrie, şi nu am fost condamnat:
4 Lanţurile mele au fost tăiate de mâinile Sale, am primit chipul şi asemănarea unei persoane noi, şi am intrat în El şi astfel am fost salvat.
5 Şi gândul adevărului m-a condus. Şi am mers după el şi nu rătăcesc:
6 Şi toţi cei care m-au văzut au fost uimiţi: şi am fost considerat de ei drept o persoană stranie:
7 Şi El care mă ştia şi m-a înălţat este cel mai mare în toată perfecţiunea Lui. Şi El mi-a dat slavă prin bunătatea Lui, şi a ridicat gândurile mele la înălţimea adevărului Său.
8 Şi de acolo (de la înălţimea adevărului Său) mi-a dat rostul poruncilor Lui şi astfel am putut deschide uşile care erau închise,
9 Şi obstacolele care erau ca nişte bariere de fier s-au topit şi s-au dizolvat înaintea mea;
10 nimic nu părea a fi închis pentru mine: pentru că eu eram uşa tuturor.
11 Şi m-am dus către toţi cei împovăraţi ai mei  să-i eliberez, pentru că nu aş putea lăsa nici un om legat sau împovărat:
12 Şi le-am împărtăşit cunoştinţele mele, fără gelozie: şi rugăciunea mea a fost plină de dragostea mea:
13 Şi-am semănat în inimile lor roadele mele, şi astfel ei s-au transformat în mine, şi au primit binecuvântarea mea şi au trăit;
14 Şi ei s-au adunat în mine şi au fost mântuiţi, pentru că ei au fost pentru mine mădularele mele şi eu am fost capul lor. Slavă Ţie Capul nostru, Doamne Hristoase.
Aleluia.



____________
Imaginea: Julius Schnorr von Carolsfeld